Cum să citești un studiu despre apa cu hidrogen

Când un vânzător scrie „studiile arată că apa cu hidrogen reduce stresul oxidativ” sau „studiile clinice confirmă beneficiile”, afirmația face mult mai mult decât este justificat. O singură lucrare citată poate fi un studiu randomizat bine conceput sau un studiu pilot de mici dimensiuni, pe care autorii înșiși l-au numit preliminar, iar această diferență contează mai mult decât afirmația din titlu. Acest articol prezintă cinci studii reale, indexate în prezent, pe oameni, despre apa îmbogățită cu hidrogen, ca exemple pentru o metodă repetabilă: verifică cine a participat la studiu, cum a fost orbită comparația, ce cantitate și ce durată au fost testate efectiv, dacă s-a răspuns la întrebarea pe care studiul și-a propus-o dinainte și cine a finanțat cercetarea. Niciunul dintre cele cinci studii de mai jos nu dovedește că apa cu hidrogen produce un anumit rezultat; fiecare este inclus aici ca să exersezi lectura lui așa cum ar face-o un evaluator atent.

Iată, pe scurt, metoda, înaintea secțiunilor care o parcurg pas cu pas:

• Verifică dacă sursa este un studiu clinic pe oameni, un studiu pe animale sau pe culturi celulare ori un rezumat de marketing al unuia dintre acestea, deoarece vânzătorii le confundă adesea.
• Notează câte persoane au terminat studiul, nu doar câte au început, deoarece evaluarea pentru includere și abandonul schimbă ce reprezintă, de fapt, rezultatul.
• Verifică dacă comparația a fost orbită și ce fel de placebo s-a folosit, deoarece o băutură este mai greu de mascat convingător decât o pastilă.
• Compară doza și durata folosite în studiu cu ceea ce sugerează afirmația care îl citează, deoarece un rezultat obținut la o anumită cantitate nu se aplică automat alteia.
• Găsește rezultatul primar declarat de studiu și verifică dacă acesta a fost rezultatul evidențiat în rezumat.
• Citește informațiile despre finanțare și conflictele de interese ca elemente de context de luat în calcul, nu ca motiv automat de a accepta sau respinge rezultatul.

Ce înseamnă „un studiu” despre apa cu hidrogen

O notă de subsol care spune „cercetări despre apa cu hidrogen” se poate referi aproape la orice: la o cultură celulară expusă în laborator unei soluții saturate cu hidrogen, la un studiu pe rozătoare sau la un studiu randomizat în care oameni au băut apa timp de săptămâni sau luni. Acestea nu sunt dovezi interschimbabile pentru o afirmație despre ce se întâmplă când o persoană bea produsul, așa că primul filtru este să confirmi că citarea se referă la un studiu pe oameni și să-i citești cu atenție titlul. Un titlu care include „pilot” sau „preliminar” nu este un motiv să respingi studiul; este semnalul autorilor că rezultatul trebuie confirmat printr-un studiu mai amplu și independent înainte de a fi considerat definitiv. Cele cinci studii publicate pe oameni servesc drept exemple pe parcursul articolului: un studiu de șase luni despre îmbătrânire, un studiu de trei cicluri privind simptomele premenstruale, un studiu de opt săptămâni despre rezistența la insulină, un studiu de opt săptămâni pe adulți cu obezitate și un studiu pilot de paisprezece zile pe pacienți cu COVID de lungă durată; toate sunt indexate în prezent și pot fi citite integral.

Dimensiunea eșantionului: ce ne pot și ce nu ne pot spune 32 de participanți

În cele cinci studii folosite aici, numărul participanților variază între treizeci și doi și șaizeci și cinci. E suficient pentru a descrie comparația dintre două grupuri, dar, de unul singur, este un număr mic pentru a trage concluzii despre oameni în general. Ghidul NCCIH despre cum se citește un articol de specialitate explică limpede statisticile de la bază: eșantioanele mici au o probabilitate mai mare de a produce un rezultat întâmplător și pot duce la rezultate neconcludente, în timp ce eșantioanele mai mari oferă rezultate mai fiabile și reprezintă mai bine populația generală (sursa: Cum să înțelegi un articol de specialitate: dimensiunea studiului). Un studiu mic care găsește un efect nu este automat „greșit” din acest motiv; rezultatul este unul care merită confirmat, nu o concluzie definitivă, până când nu este reprodus într-un studiu independent, mai amplu.

Merită să verifici și câte persoane au fost evaluate pentru includere și câte au fost efectiv analizate. Unul dintre cele cinci studii de aici, un studiu pilot pe pacienți cu COVID de lungă durată, a evaluat cincizeci și cinci de persoane și a analizat treizeci și două după excluderi, câte șaisprezece în fiecare grup. Această diferență schimbă ce reprezintă rezultatul final, deoarece acesta reflectă doar subgrupul care a îndeplinit criteriile și a finalizat protocolul, nu toate persoanele care ar fi putut fi eligibile în principiu.

Placebo și orbire: de ce este greu să maschezi apa

Un studiu controlat compară tratamentul cu un placebo sau cu un grup care primește îngrijirea standard, menținut cât mai asemănător posibil în toate celelalte privințe, astfel încât orice diferență de rezultat să poată fi atribuită tratamentului, nu altui factor care diferențiază grupurile. Orbirea, numită uneori și mascare, este unul dintre principalele instrumente pe care cercetătorii le folosesc pentru a păstra corectitudinea comparației: când nici participantul, nici persoana care îl evaluează nu știu cine face parte din fiecare grup, așteptările niciuneia dintre părți nu pot influența modul în care se înregistrează rezultatul (sursa: Designul studiului, NCCIH; sursa: Reducerea riscului de părtinire, NCCIH). Este cu adevărat dificil să concepi un studiu care să evite bine părtinirea, iar o băutură este mai greu de mascat convingător decât o capsulă: apa îmbogățită cu hidrogen poate avea un gust ușor sau efervescență, pe care apa simplă folosită ca martor nu le are, așa că este important să verifici dacă lucrarea explică modul în care a făcut cele două tipuri de apă imposibil de deosebit.

Orbire simplă și dublă în studiile propriu-zise

„Dublu-orb” înseamnă că nici participantul, nici cercetătorul care evaluează rezultatul nu știu cine a primit fiecare tip de apă; „simplu-orb” înseamnă că doar una dintre părți nu știe. Studiile folosite aici includ ambele variante: studiul despre rezistența la insulină și cel pe adulți cu obezitate au fost dublu-orb, în timp ce studiul pilot despre COVID de lungă durată a fost simplu-orb. Niciunul dintre aceste tipuri de studiu nu invalidează, prin el însuși, un rezultat, dar într-un studiu simplu-orb există mai mult loc pentru ca așteptările cercetătorului să influențeze evaluarea unui rezultat precum oboseala, ceea ce este încă un motiv să interpretezi cu prudență rezultatul unui singur studiu.

Doza și durata: ce cantitate au băut efectiv participanții și pentru cât timp

Cele cinci studii au folosit cantități cuprinse între aproximativ jumătate de litru și doi litri de apă îmbogățită cu hidrogen pe zi, pe perioade de la paisprezece zile la șase luni. O afirmație bazată pe una dintre aceste cantități nu se aplică automat unei cantități diferite sau unei perioade diferite; de exemplu, rezultatul studiului despre îmbătrânire privind telomerii a fost obținut cu jumătate de litru pe zi timp de șase luni, o expunere foarte diferită de cea din studiul despre simptomele premenstruale, care a folosit până la doi litri pe zi timp de trei cicluri menstruale. Înainte să consideri că o anumită afirmație este relevantă pentru situația ta, verifică ce doză și ce durată au produs efectiv rezultatul; aceeași idee de bază testată la o cantitate sau într-un interval de timp diferit este o întrebare separată, la care studiul citat nu a răspuns. Acesta este un obicei de lectură, nu un sfat privind dozajul: niciuna dintre cantitățile de mai sus nu este o recomandare.

Rezultatul primar și cifra care a fost citată

Înainte de începerea unui studiu, cercetătorii stabilesc dinainte o întrebare principală la care studiul este conceput să răspundă: rezultatul primar. Tot ce mai măsoară studiul pe parcurs este secundar, iar rezultatele secundare sunt mai predispuse statistic să apară întâmplător, pur și simplu pentru că sunt testate mai multe. Distincția contează fiindcă un rezumat poate evidenția cifra care pare cea mai favorabilă, chiar dacă nu aceasta era întrebarea pe care studiul fusese conceput să o testeze. Studiul multicentric, dublu-orb, despre apa îmbogățită cu hidrogen prin electroliză este un exemplu clar: rezultatul primar declarat, modificarea rezistenței la insulină măsurată prin HOMA-IR, nu a arătat o diferență semnificativă între grupuri, în timp ce un indicator secundar, lactatul din sânge, a scăzut semnificativ în grupul de intervenție. Dacă ai citi doar un rezumat care evidențiază rezultatul privind lactatul, ai avea o impresie înșelătoare despre ce a constatat studiul cu privire la întrebarea la care și-a propus să răspundă. După cum arată NCCIH, secțiunea de discuții a unei lucrări prezintă interpretarea rezultatelor făcută de autori, iar alți cercetători care analizează aceleași cifre le pot interpreta, în mod rezonabil, diferit (sursa: Discuții/Concluzii, NCCIH).

Cine a plătit studiul și de ce aceasta este o întrebare, nu un verdict

Revistele medicale le cer autorilor să declare relațiile financiare și de altă natură care ar putea reprezenta un conflict de interese, de regulă printr-un formular standard și uniform de declarare a intereselor, pe care revista îl verifică înainte de acceptarea lucrării (sursa: Declararea intereselor, ICMJE). Această declarație oferă context care trebuie luat în calcul la evaluarea generală a lucrării, nu un verdict de aplicat automat. În studiul de opt săptămâni pe adulți cu obezitate, unul dintre coautori a declarat că era angajat al unui furnizor de suplimente, în timp ce ceilalți autori au afirmat că nu aveau interese concurente; studiul despre simptomele premenstruale și studiul pilot despre COVID de lungă durată au declarat explicit că nu existau conflicte de interese. Este mai util să menționezi clar o afiliere declarată, alături de dimensiunea și designul studiului, decât să o ignori sau să o consideri automat descalificantă. Detaliul care chiar merită semnalat este o lucrare fără nicio secțiune de declarare, deoarece absența completă nu îți permite să verifici nici într-un sens, nici în celălalt.

O listă scurtă de verificare pentru următorul studiu pe care ți-l citează cineva

Cele cinci întrebări de mai jos recapitulează metoda prezentată în acest articol, în ordinea în care este de obicei util să le pui când o afirmație despre apa cu hidrogen trimite la o anumită lucrare.

• Câte persoane au fost incluse și câte au terminat efectiv studiul și au fost analizate?
• A fost studiul orbit și cu ce fel de placebo sau grup de comparație s-a făcut comparația?
• La ce cantitate de apă îmbogățită cu hidrogen și la ce interval de timp se aplică efectiv rezultatul?
• Rezultatul primar, cel pe care studiul a fost conceput să-l testeze, a atins semnificația statistică sau cifra citată este un rezultat secundar?
• Sunt declarate finanțarea sau un conflict de interese și pare declarația completă, în loc să lipsească pur și simplu?

Dacă treci o citare prin aceste cinci întrebări, afirmația vagă „studiile arată” devine o concluzie concretă: acest studiu anume, cu acest eșantion și acest design, care a testat această cantitate pe această perioadă, a obținut acest rezultat pentru întrebarea declarată. Este mult mai util decât formularea oferită de obicei în materialele de marketing și funcționează și în sens invers: un studiu bine conceput, cu un rezultat clar pentru obiectivul primar și o declarație completă, merită mai multă greutate decât o referire vagă la „cercetări despre apa cu hidrogen”, indiferent spre ce concluzie indică fiecare dintre ele.

Dacă, după ce cântărești astfel de dovezi, decizi să încerci apa cu hidrogen, următoarea întrebare practică ține de măsurare, nu de promisiuni: a verificat cineva, în afară de vânzător, cantitatea de hidrogen produsă de dispozitiv. Un raport de certificare de la un laborator independent pentru sticlele Hydrion Core și Pulse este genul de verificare efectuată de o terță parte pe care merită să o cauți, în același spirit în care verifici declarația de interese a unui studiu.

Cantitatea de hidrogen măsurată independent îți spune cât produce un dispozitiv; prin el însuși, nu prezice niciunul dintre rezultatele discutate în studiile de mai sus. Dacă vrei să compari formatele înainte să iei o decizie, colecția de produse pentru apă cu hidrogen prezintă alăturat sticlele, tabletele și carafa. Iar dacă te interesează să evaluezi dovezile, trei articole conexe aprofundează subiectul din perspective diferite: de ce studiile despre apa cu hidrogen tind să rămână atât de mici, o analiză mai detaliată a dozelor și duratelor folosite în literatura publicată și cum să aplici aceeași rigoare afirmațiilor făcute chiar de un vânzător. Pentru concluziile la care au ajuns până acum aceste tipuri de studii, rezumatul beneficiilor susținute de dovezi le analizează prin prisma rezultatelor, nu a metodologiei, iar articolul despre mituri verifică afirmații populare specifice în raport cu ceea ce susțin, de fapt, cercetările.