Apă cu hidrogen, apă îmbogățită sau hidrogenată? Ce înseamnă termenii

Dacă într-o descriere de produs sau într-o listă de rezultate ale căutării vedeți alături expresiile apă cu hidrogen, apă îmbogățită cu hidrogen și apă hidrogenată, este firesc să vă întrebați dacă nu sunt doar variante ale aceluiași termen. Apa cu hidrogen și apa îmbogățită cu hidrogen se referă, într-adevăr, la același lucru: apă în care este dizolvat hidrogen molecular (H2). În schimb, în limba română, cuvântul „hidrogenată” desemnează în principal un alt proces, din industria alimentară, care nu are nicio legătură cu gazul introdus în apă de o sticlă pentru apă cu hidrogen. Pentru a le deosebi, merită să vedem pe rând ce presupune de fapt hidrogenarea, ce se întâmplă când H2 este dizolvat în apă și cum putem recunoaște dacă un produs indică o concentrație măsurată efectiv.

• Apa cu hidrogen și apa îmbogățită cu hidrogen desemnează aceeași apă cu H2 dizolvat, doar că folosesc formulări diferite.
• În limba română, hidrogenarea este, în primul rând, o reacție chimică aplicată grăsimilor și uleiurilor, care modifică structura moleculei – un proces diferit de simpla dizolvare a unui gaz în apă.
• O descriere de produs oferă un reper concret atunci când indică o valoare în ppb sau ppm, nu doar folosește cuvântul „cu hidrogen” ca atribut.

De ce există trei expresii atât de asemănătoare

Confuzia apare deoarece, în limba română, adjectivele formate de la rădăcina „hidrogen” acoperă două domenii complet diferite. Unul se referă la gazul dizolvat: când o sticlă, o carafă sau o tabletă introduce hidrogen molecular în apă, rezultatul poate fi numit apă cu hidrogen sau apă îmbogățită cu hidrogen, iar cele două expresii sunt interschimbabile. Celălalt domeniu este însă o tehnologie alimentară folosită de multă vreme, numită de zeci de ani hidrogenare, prin care se obțin grăsimi solide sau semisolide din uleiuri lichide. Pentru că ambele expresii sunt formate din aceeași rădăcină, motoarele de căutare și, uneori, descrierile produselor le confundă, deși procesele la care se referă nu seamănă deloc.

Ce înseamnă „hidrogenată” în majoritatea textelor în limba română

Hidrogenarea este o reacție chimică între hidrogenul molecular (H2) și un alt compus, de obicei în prezența unui catalizator metalic – nichel, paladiu sau platină –, în timpul căreia atomii de hidrogen se încorporează chimic în molecula-țintă, saturându-i legăturile duble (sursa: Wikipedia - Hydrogenation). În industria alimentară, reacția se aplică în principal uleiurilor vegetale, pentru a le transforma în grăsimi solide sau semisolide la temperatura camerei, folosite de regulă la margarină și produse similare (sursa: Wikipedia - Hydrogenation). Potrivit formulării autorității americane pentru siguranța alimentară, hidrogenarea parțială este un proces de fabricație prin care uleiul vegetal este transformat în grăsime solidă la temperatura camerei (sursa: FDA - Trans Fat). Așadar, acest proces modifică structura moleculei de grăsime: atomii de hidrogen devin parte din moleculă, iar produsul final este o substanță diferită din punct de vedere chimic de uleiul inițial.

Ce se întâmplă, de fapt, în apa cu hidrogen

În cazul hidrogenului introdus în apă, situația este complet diferită. În condiții standard, hidrogenul este un gaz alcătuit din molecule diatomice (H2), numit și dihidrogen sau hidrogen molecular (sursa: Wikipedia - Hydrogen). Când acest gaz este dizolvat în apă, moleculele de H2 nu reacționează chimic cu apa și nu se încorporează în nicio altă moleculă – pur și simplu rămân prezente în stare dizolvată, așa cum se întâmplă cu dioxidul de carbon într-o băutură carbogazoasă, doar că în cantitate mult mai mică și pentru un timp mai scurt. Cantitatea de H2 dizolvată depinde de presiune și temperatură, iar la încălzire hidrogenul părăsește rapid apa, după cum explică și prezentarea detaliată a unității de măsură ppb. Explicația arată și de ce este înșelător să interpretăm literal expresia „apă hidrogenată”, pornind de la sensul ei legat de grăsimi: H2 din apă nu „hidrogenează” apa în sensul chimic al cuvântului, ci este pur și simplu dizolvat în ea până se evaporă. Dacă doriți să înțelegeți și diferența chimică dintre hidrogenul molecular și apa ionizată sau alcalină, articolul de prezentare despre hidrogenul molecular oferă o explicație mai amplă, iar confuzia din jurul denumirii „hidrogen activ” este analizată separat în articolul despre diferența dintre hidrogenul activ și hidrogenul molecular.

Cum este indicată concentrația pe produse

Deoarece atributul „cu hidrogen” sau „îmbogățit cu hidrogen” nu oferă, de unul singur, nicio indicație despre cantitatea efectivă de H2 din apă, o descriere de produs de încredere indică și o unitate de măsură. PPB (parts per billion, părți per miliard) exprimă cantitatea de hidrogen gazos dizolvat, iar 1 ppm este echivalent cu 1000 ppb. De exemplu, pagina produsului Hydrion Core Sticlă Apă Hidrogenată indică 5000 ppb, adică 5 ppm, drept concentrația obținută de sticlă – aceasta este informația oferită de producător în descrierea produsului, nu un raport de laborator independent. Prin urmare, este bine să o considerați o afirmație proprie paginii produsului Hydrion Core, unde cumpărătorul găsește o valoare concretă, nu doar o formulare.

La ce să fii atent când apare doar termenul, fără nicio valoare numerică

Dacă o descriere se limitează la atributul „cu hidrogen” sau „îmbogățit cu hidrogen” și nu indică nicăieri o valoare concretă în ppb sau ppm, nu poți afla cât H2 este prezent și nici în ce condiții a fost efectuată măsurătoarea. Un număr mai mare de ppb nu face, prin el însuși, un produs „mai bun” decât altul, deoarece valoarea măsurată depinde și de momentul măsurării, de temperatura apei și de timpul scurs – de aceea, cifra este un reper util atunci când este clar și la ce se referă. Dacă te interesează detalii despre metodele de măsurare – teste cu picături, măsurători ORP și instrumente dedicate pentru H2 –, articolul despre ppb și metodele de măsurare le prezintă mai pe larg, iar articolul care analizează expresia „hidrogen stabilizat” explică ce se află în spatele acestei formulări folosite în marketing. Pentru o prezentare a diferențelor dintre sticlele etichetate „ionizator” și sticlele cu hidrogen propriu-zise, consultă articolul despre deosebirile dintre ionizatoare și sticlele cu hidrogen.

Pe scurt: apa cu hidrogen și apa îmbogățită cu hidrogen desemnează același lucru, în timp ce expresia „apă hidrogenată”, în limbajul de zi cu zi din România, se referă cel mai adesea la un proces complet diferit, aplicat grăsimilor; cele două au în comun doar aceeași rădăcină a cuvântului. Dacă vrei să vezi cum arată, în practică, apa cu hidrogen cu o concentrație specificată într-un produs concret, pagina produsului Hydrion Core indică direct valoarea măsurată în ppb.