Ce conțin tabletele cu hidrogen? Magneziu și acizi

Pe eticheta unei tablete Hydrion H2 sunt menționate exact trei ingrediente: magneziu elementar, acid malic și acid tartric, alături de cantitatea de 80 mg de magneziu evidențiată chiar la începutul paginii produsului. Niciunul dintre cele trei nu este un ingredient de umplutură pasiv; fiecare are un rol specific în ceea ce se întâmplă imediat ce tableta intră în contact cu apa. În acest articol, explicăm ce face fiecare ingredient, de ce este necesar din punct de vedere chimic și cum poți folosi aceeași metodă de citire pentru lista de ingrediente a oricărei alte tablete cu hidrogen.

Înainte de a analiza ingredientele pe rând, iată ce îți spune eticheta și ce nu:

• Magneziul este ingredientul care reacționează efectiv. Acesta cedează electroni apei și acidului din jur, iar acest transfer eliberează hidrogen gazos.
• Acidul malic și acidul tartric sunt acizi din fructe obișnuiți, care reglează cât de repede se dizolvă și reacționează tableta; nu sunt un al doilea ingredient „activ”, pe lângă magneziu.
• Cantitatea de 80 mg de magneziu reprezintă ceea ce rămâne după reacție, nu o doză măsurată de supliment, concepută pentru a fi administrată separat.
• Aceleași trei întrebări folosite aici — despre metalul reactiv, acizii care controlează reacția și ceea ce este menționat ca fiind absent — sunt utile când compari orice tabletă cu hidrogen de pe piață.

Ce se află, de fapt, pe eticheta unei tablete Hydrion H2

Pagina tabletei Hydrion H2 precizează că fiecare tabletă are la bază trei ingrediente: 80 mg de magneziu elementar, acid malic și acid tartric. Se menționează că, pusă în 500 ml de apă, tableta ajunge la o concentrație de 8 ppm de hidrogen dizolvat în două-trei minute. Aceeași pagină precizează și că tabletele nu conțin zahăr adăugat, îndulcitori artificiali, conservanți sau metale grele. Această scurtă listă de ingrediente excluse este aproape la fel de importantă ca lista celor incluse, deoarece rolul unei tablete cu hidrogen este să reacționeze curat, nu să dea gust apei sau să conserve ceva.

În fiecare dintre următoarele două secțiuni analizăm câte o parte din listă și explicăm chimia din spatele lui, începând cu cel care face efectiv treaba.

De ce magneziul este ingredientul care produce hidrogen

Magneziul se află sus în seria reactivității metalelor, clasificarea folosită de chimiști pentru a descrie cât de ușor cedează un metal electroni atunci când intră în contact cu apa sau cu un acid (sursa: Magneziu, Wikipedia). Tocmai această tendință de a ceda electroni stă la baza întregului mecanism: când magneziul din tabletă intră în contact cu apa și acizii din tabletă, acesta cedează electroni ionilor de hidrogen din soluție, iar ionii de hidrogen se combină și formează hidrogen gazos (H2). Magneziul nu dispare din apă. El se transformă în hidroxid de magneziu sau în ioni de magneziu dizolvați, aceeași formă chimică pe care o ia magneziul în apa minerală obișnuită (sursa: Magneziu, Wikipedia).

Principiul general: metalul și acidul produc o sare și hidrogen gazos

Acest proces nu este specific tabletelor cu hidrogen. Orice metal aflat deasupra hidrogenului în seria reactivității urmează aceeași reacție generală atunci când intră în contact cu un acid: metalul și acidul produc o sare și hidrogen gazos (sursa: Reacții de oxidare-reducere, Chemistry LibreTexts). O tabletă cu hidrogen este o aplicare compactă a aceleiași reacții, cu ingrediente adecvate pentru uz alimentar: magneziul este metalul reactiv, iar acizii malic și tartric creează mediul acid care menține reacția după ce tableta ajunge în apă.

De ce tableta conține și acid malic și acid tartric

Acidul malic și acidul tartric nu adaugă hidrogen reacției prin ele însele; rolul lor este să controleze viteza cu care reacționează magneziul după ce tableta ajunge în apă, astfel încât aceasta să se dizolve și să elibereze hidrogenul în intervalul de două-trei minute menționat pentru produs, în loc să facă efervescență instantaneu sau să reacționeze foarte puțin. Ambii acizi sunt cunoscuți și în afara tabletelor cu hidrogen. Acidul malic este acidul predominant din mere și din alte câteva fructe și este un aditiv alimentar aprobat în UE, E296, folosit în industria alimentară pentru a da un gust acrișor și pentru a regla aciditatea (sursa: Acid malic, Wikipedia). Acidul tartric are un rol asemănător și este cunoscut mai ales ca principalul acid din struguri; este, de asemenea, aprobat ca aditiv alimentar, E334, pentru gustul acru și rolul său de antioxidant în procesarea alimentelor (sursa: Acid tartric, Wikipedia). Dacă nu știi la ce se referă, cuvântul „acid” de pe eticheta unei tablete cu hidrogen poate părea alarmant, dar aici este vorba despre doi acizi care se găsesc în mod natural în fructele pe care le-ai putea mânca la micul dejun.

Cât magneziu primești, de fapt

Cantitatea de 80 mg de magneziu de pe etichetă merită comparată cu o valoare generală de referință, nu privită ca un număr care necesită o decizie separată. Recomandările NHS din Regatul Unit indică un necesar alimentar zilnic de aproximativ 300 mg de magneziu pentru bărbații cu vârste între 19 și 64 de ani și 270 mg pentru femeile cu vârste între 19 și 64 de ani și precizează că un aport total de magneziu de cel mult 400 mg pe zi, inclusiv din suplimente, este puțin probabil să provoace efecte nocive pentru majoritatea oamenilor (sursa: Vitamine și minerale: altele, NHS). Raportată la acest interval, cantitatea de 80 mg dintr-o tabletă reprezintă o parte modestă din aportul zilnic obișnuit. Merită să reții că acest magneziu este un produs secundar al reacției care produce hidrogenul, nu o doză de supliment formulată pentru a atinge o anumită valoare-țintă. Dacă trebuie să îți monitorizezi aportul de magneziu din motive medicale, ia această cantitate în calcul și discută cu un cadru medical, în loc să încerci să stabilești aportul doar pe baza etichetei produsului.

Listă de verificare pentru eticheta oricărei tablete cu hidrogen

După ce înțelegi de ce se află fiecare ingredient pe eticheta Hydrion H2, poți aplica aceleași patru verificări atunci când compari orice altă tabletă cu hidrogen:

• Identifică metalul reactiv și cantitatea menționată pentru fiecare tabletă, deoarece acesta este ingredientul care generează efectiv hidrogenul.
• Verifică ce acizi sau alți excipienți sunt menționați și dacă par ingrediente recunoscute, de uz alimentar, în locul unor denumiri chimice necunoscute.
• Verifică valoarea declarată pentru concentrația de hidrogen, împreună cu volumul de apă și intervalul de timp pentru care este măsurată, deoarece valoarea în ppm spune prea puțin fără aceste două cifre.
• Observă ce menționează eticheta că nu este inclus, cum ar fi zahărul adăugat, îndulcitorii artificiali sau conservanții, deoarece acest lucru îți spune aproape la fel de multe despre produs ca lista ingredientelor incluse.

Ce nu îți spune lista de ingrediente

Citirea atentă a etichetei îți spune din ce este făcută tableta și de ce, dar atât — în mod intenționat. Nu îți spune cât hidrogen ajunge efectiv în pahar până când bei apa, deoarece acest lucru depinde de momentul în care o bei și de recipient; subiectul este analizat mai detaliat în articolul despre ce înseamnă, de fapt, valoarea ppm de pe tablete. De asemenea, eticheta nu înlocuiește recomandările privind dozajul și momentul administrării, care țin de produs, nu de lista ingredientelor; acest subiect este tratat direct în ghidul existent despre cum funcționează tabletele, dozaj și când se folosesc. O listă scurtă de ingrediente ușor de recunoscut este o caracteristică a etichetei, nu o dovadă a unui rezultat asupra sănătății. Cei care doresc o imagine mai amplă asupra hidrogenului molecular pot începe cu articolul Ce este, de fapt, hidrogenul molecular (H2), iar cei care analizează aspecte legate de siguranță pot consulta articolul separat despre siguranța apei cu hidrogen, efectele secundare și mituri.