Poți pune tablete cu hidrogen în cafea, suc sau apă carbogazoasă?

Da, dacă pui o tabletă Hydrion H2 în cafea, suc sau apă carbogazoasă, aceasta face spumă la fel ca în apa simplă, deoarece reacția care produce hidrogen provine chiar din tabletă, nu din lichidul în care ajunge. Se schimbă însă cantitatea de hidrogen care rămâne efectiv dizolvată până când bei: temperatura, aciditatea și carbonatarea existentă influențează fiecare rezultatul în mod diferit, iar niciunul dintre acești factori nu a fost măsurat direct pentru aceste băuturi specifice. Prin urmare, explicațiile de mai jos se bazează pe chimie, nu pe rezultate de laborator pentru cafea, suc sau apă carbogazoasă.

• Efervescența tabletei provine din reacția magneziului cu un acid inclus în tabletă, așa că aceasta reacționează în orice lichid, nu doar în apă.
• O băutură mai acidă, precum cafeaua sau sucul, tinde să accelereze reacția, dar o reacție mai rapidă nu înseamnă că în ceașcă ajunge să fie dizolvat mai mult hidrogen.
• Un lichid mai cald pur și simplu nu poate reține la fel de mult gaz dizolvat, ceea ce face ca temperatura să conteze mai mult decât aciditatea în pierderea hidrogenului.
• La început, apa carbogazoasă este deja aproape de capacitatea proprie de a reține gaze, așa că rămâne mai puțin loc pentru ca hidrogenul din tabletă să se mențină dizolvat după agitarea băuturii.
• Instrucțiunile de utilizare ale Hydrion pentru această tabletă recomandă apă la temperatura camerei sau rece, nu cafea, ceai, suc sau apă carbogazoasă.

Ce se întâmplă din punct de vedere chimic când tableta ajunge într-o băutură acidă

Tableta Hydrion H2 produce hidrogen printr-o reacție între magneziul pe care îl conține și un acid organic inclus în formula tabletei, în urma căreia se formează o sare de magneziu și hidrogen gazos. Reacția depinde de acidul inclus în tabletă și de conținutul de apă al lichidului, nu de aroma sau ingredientele băuturii. De aceea, tableta reacționează fie că ajunge în apă filtrată, suc de portocale sau cafea neagră.

Cercetările publicate despre tabletele efervescente care generează hidrogen au constatat că un pH mai scăzut al mediului accelerează aceeași reacție dintre magneziu și acid: ajută la dizolvarea stratului care se formează la suprafața magneziului și îi redă mai repede suprafața reactivă (sursa: Formulation and Characterization of an Effervescent Hydrogen-Generating Tablet). Cafeaua și sucul sunt ambele mai acide decât apa simplă, așa că tableta pusă în oricare dintre ele poate face spumă vizibil mai repede și mai intens.

Este ușor să confunzi această efervescență mai rapidă cu un rezultat mai bun, dar bulele intense înseamnă, în mare parte, că hidrogenul se produce și se degajă rapid, nu că o cantitate mai mare rămâne dizolvată până când bei o înghițitură. Viteza de producere și retenția sunt două lucruri diferite, iar secțiunea următoare explică retenția.

De ce căldura este o problemă mai mare decât aciditatea

Temperatura influențează mai direct cantitatea de hidrogen care ajunge în pahar decât aciditatea. Pe măsură ce un lichid se încălzește, gazele dizolvate devin mai puțin solubile în el. Din același motiv, o doză caldă de suc carbogazos își pierde bulele în câteva minute, în timp ce una rece le păstrează mult mai mult timp (sursa: Solutions of Gases in Water, Chemistry LibreTexts). Hidrogenul dizolvat se comportă la fel, așa că o tabletă pusă în cafea fierbinte ajunge într-un lichid care nu poate reține la fel de mult gaz precum ar reține aceeași apă la temperatura camerei.

Instrucțiunile de utilizare ale Hydrion pentru această tabletă țin seama în mod direct de acest lucru: recomandă dizolvarea tabletei în apă la temperatura camerei sau rece și precizează că apa fierbinte poate reduce retenția hidrogenului. Nimic din toate acestea nu schimbă gustul cafelei sau modul în care aceasta își îndeplinește rolul de cafea; o băutură caldă se comportă în continuare exact cum te-ai aștepta. Înseamnă însă că este puțin probabil ca într-o băutură fierbinte să se păstreze cantitatea de hidrogen indicată pe etichetă la fel ca în apă rece. Așadar, consideră orice cantitate de hidrogen dintr-o băutură fierbinte un bonus pe care nu te poți baza, nu o doză garantată.

Apă carbogazoasă: de ce bulele existente împiedică apariția altora

Apa carbogazoasă ridică o problemă diferită de cea a cafelei sau a sucului, deoarece nu pornește fără gaze. Aceasta conține deja dioxid de carbon dizolvat, într-o cantitate apropiată de punctul de saturație propriu lichidului pentru temperatura respectivă și presiunea la care a fost carbonatată (sursa: Solutions of Gases in Water, Chemistry LibreTexts). Un lichid care este deja aproape de capacitatea maximă pentru un gaz are mai puțin loc și pentru un al doilea gaz. De fiecare dată când deschizi sticla, torni apa sau o lași să stea, o parte din CO2-ul existent se degajă și agită și mai mult lichidul.

Dacă pui o tabletă cu hidrogen într-un lichid atât de agitat și atât de aproape de saturație, hidrogenul nou format are mai multe șanse să se degaje împreună cu CO2-ul decât să rămână dizolvat. Nu există măsurători publicate care să indice exact cât hidrogen se păstrează în mod specific în apa carbogazoasă. Prin urmare, aceasta este o estimare argumentată, bazată pe modul în care funcționează solubilitatea gazelor, nu o valoare testată pe care să o consideri precisă.

Diferențe de gust și de utilizare între cafea, suc și apă carbogazoasă

Cafeaua și sucul au, pe lângă gust, o proprietate relevantă în comun: ambele sunt vizibil mai acide decât apa simplă. Acest lucru corespunde efervescenței mai rapide a tabletei descrise mai sus, nu unei probleme de gust specifice hidrogenului. Dacă vei simți gustul propriu al tabletei este o chestiune separată, care depinde în principal de intensitatea gustului băuturii: un gust mineral discret se observă ușor într-o băutură la fel de simplă ca apa și se pierde ușor într-una cu o aromă puternică, precum cafeaua neagră sau sucul de portocale. Pentru un răspuns mai detaliat, poți citi ce gust au tabletele cu hidrogen și cum îl poți îmbunătăți.

Niciuna dintre aceste diferențe de gust nu schimbă cantitatea de hidrogen care rămâne dizolvată; aceasta depinde de temperatură și de cantitatea de gaze deja prezentă, nu de aromă. Dacă te interesează în mod specific prepararea cafelei sau a ceaiului cu apă cu hidrogen obținută într-o sticlă, nu punerea directă a unei tablete într-o băutură fierbinte, poți afla mai multe despre această situație de pierdere a hidrogenului din cauza căldurii, explicată separat și mai detaliat.

Dacă vrei totuși să încerci

Dacă preferi să experimentezi în loc să urmezi întocmai instrucțiunile producătorului, o băutură la temperatura camerei, cu puțină sau fără carbonatare existentă, oferă condiții cât mai apropiate de cele pentru care a fost formulată și etichetată tableta. De exemplu, un pahar cu suc rece se îndepărtează mai puțin de aceste condiții decât o ceașcă de cafea fierbinte sau un pahar de apă carbogazoasă care are deja bule.

Indiferent ce alegi să încerci, tableta Hydrion H2 este testată și etichetată pentru un singur mod specific de utilizare: dizolvată în apă, la temperatura camerei sau mai rece. Aceasta este singura situație în care se aplică valoarea de 8 ppm indicată pe etichetă. Așadar, tratează orice altă băutură ca pe un experiment, nu ca pe o modalitate echivalentă de a obține aceeași valoare. Dacă vrei să verifici cât hidrogen a ajuns în pahar, poți începe cu testarea apei cu picături sau cu un aparat de măsurare, iar ghidul complet de dozare și de stabilire a momentului potrivit al tabletei prezintă rutina de bază pe care se sprijină acest articol. Dacă vrei să compari recipientele, nu băuturile, poți consulta și comparația măsurată dintre o sticlă închisă și un pahar deschis.